Phylloxera vastatrix planch.

In tara noastra a fost semnalata pentru prima data in anul 1864 in regiunea viticola Dealul Mare, de unde s-a extins ulterior in toate podgoriile. Matca are corpul latit, usor bombat dorsal, cu abdomenul ingustat posterior. Lungimea corpului este de 1,5-2,0 mm. Fundatrigenele au corpul globulos, de culoare galben-portocalie. Capul si toracele sunt latite, iar abdomenul este ingustat spre partea posterioara. Rostrul este lung, ajungand pana la coxele posterioare. Antenele sunt formate din 3 articole, dintre care ultimul este cel mai dezvoltat si prevazut cu o senzorie primara. Varful ultimului articol abdominal este scurt si ingrosat. Partea dorsala a corpului are un aspect rugos si este lipsit de tuberculi. Lungimea corpului este de 1,6-1,8 mm, iar latimea de 1,0-1,2 mm. Virginogenele au corpul oval, prevazut dorsal cu aproximativ 70 de tuberculi, dispusi in randuri simetrice: 12 pe cap, 28 pe torace si 30 pe abdomen. Antenele sunt formate din 3 articole, ca si la femelele galicole. Varful ultimului articol abdominal este mai subtire. Culoarea corpului este variabila dupa anotimp, vara galben-roscat, iar iarna castaniu inchis. Lungimea corpului este de 1,6-1,8 mm. Formele sexupare aripate au corpul alungit, de culoare galben-portocalie, in afara de mezotorace, care sunt brun-inchise. Aripile sunt mai lungi decat corpul, transparente si cu reflexe irizante. In afara de ochii compusi prezinta 3 oceli. Antenele sunt bine dezvoltate, fiind egale cu 1/3 din lungimea corpului. Articolul al 3-lea antenal prezinta 2 senzori si este mai lung decat articolul 1 şi 2 luate impreuna. Lungimea corpului este de 1-21mm. Formele sexuale au corpul alungit, de culoare galbena. Sunt lipsite de aripi si aparat bucal. Femela are lungimea corpului de 0,48-0,50mm, iar masculul de 0,21- 0,30 mm. Oul de iarna este eliptic, cu chorionul gros si reticulat. La depunere este de culoare galbena, iar mai tarziu devine brun-deschis. Lungimea lui este de 0,27 mm, iar latimea de 0,14 mm. Oul de vara este de forma eliptica, de culoare galbena. Daunele produse de filoxera difera dupa speciile si soiurile de vita  infestate. Astfel, daunele produse de formele galicole au o importanta scazuta, frunzele continuand sa fie atacate, prezinta deformatii cunoscute sub numele de "nodozitati" si "tuberozitati". Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o forma caracteristica, de cioc, iar tuberozitatile pe radacini. In dreptul acestor deformatiuni, tesuturile se necrozeaza si se rup, formandu-se porti pentru patrunderea diferitelor microorganisme, care desavarsesc distrugerea  radacinilor. Vitele atacate se debiliteaza, au frunzele vestejite, dau productii din ce in ce mai scazute si in decurs de 5-10 ani se usuca. Filoxera radicicola se raspandeste cu usurinta mai ales pe solurile grele, argiloase, care prezinta crapaturi. Raspandirea ei este mult mai ingreunata in solurile nisipoase si este chiar imposibila daca acestea conţin peste 60% siliciu.

Cum putem combate acest daunator? Iata cateva solutii: insecticid, capcane, gel

Roinsect.ro este un magazin online care respecta legea si bunele practici in comertul electronic, este un magazin de incredere si a demonstrat utilizatorilor ca e usor sa cumpere online.